miercuri, 20 iulie 2011

Alaturi nu inseamna impreuna!

Am avut un timp de gandire interioara, in care am masurat si am cantarit cum trebuie lucrurile.Mi-am dat seama, ca o legatura dintre doi oameni, bazata pe iubire si sinceritate, nu dispune intotdeauna de apropierea fizica.Am inteles ca e important sa fii impreuna, sufleteste vorbind, decat alaturi, adica fizic.

Ca sa va fac sa intelegeti dragilor acesti doi termeni, asa cum ii inteleg eu, voi dedica intregul post pentru a va explica.

Aceasta filosofie "Alaturi nu inseamna impreuna.", poate fii interpretata in mai multe moduri, dar intelesul este unul singur; termenul "alaturi" din aceasta propozitie se refera la partea fizica, sa fii fizic langa cineva, pe cand "impreuna" se refera la partea sufleteasca.Este foarte important sa fii "impreuna" cu cineva, sufleteste, pentru ca astfel exista o legatura, o conexiune intre tine si persoana de care esti legat, putem spune si spiritual.Putem fii alaturi, dar sa ne plictisim, sau sa se creeze intre noi anumite animozitati, iar asta nu reprezinta iubirea.E mult, mult mai important sa intelegem ca iubirea nu necesita placerile trupesti, aproprierile fizice, pe cat necesita aproprierea sufleteasca.Doi oameni, pot pastra flacara unei iubirii si arderea acesteia si din doua colturi de lume.

Viata are drumurile foarte incarcate de obstacole, dar noi trebuie sa stim sa mentinem drumul drept si sa ne mentinem pe o linie echilibrata.Este foarte important sa devenim intelepti si sa ne gandim mai mult la faptele si importanta acestora.

Eu iubesc, cu toata fiinta si constiinta mea.Am incredere in aceasta iubire, chiar daca pe alocuri este lipsita de sinceritate.In orice relatie, exista suisuri si coborasuri, dar oricat de greu ar fi si oricat de mult v-ati dori ca totul sa fie perfect, insa nu este, trebuie sa pastrati legatura sufleteasca intacta si sa o intariti din ce in ce mai mult.

Deci dragii mei, nu uitati: Alaturi nu inseamna impreuna!

joi, 14 iulie 2011

Dreams are not always pleasant..

It's painful to know that the one you loved so much, transformed now in a strange person. It’s totally hard to understand what's happening around you, and what will be next. You are suffering and wondering why all of these things are happening to you and when are they going to stop. You imagine in the bottom of your mind, that everything will stop when the love is gone...

Why aren't you a little bit optimistic? Because you feel that the end is coming slowly … But what if you'll be optimistic and all of the problems will end? Probably the problems won't disappear, but you'll feel better, without hopeless thoughts and maybe with this attitude the problems will be solved, or not.

This is the story, when you wish so much to be close to the one you love, to follow him everywhere he goes and to support him when he need to.

My advice? Continue to hope that everything will be exactly how you wish. If will be just like you wished then it's great, if not...Have trust and pass over (it's hard, but you must try to live with that pain...)